Pașii prin care te asiguri că autoritățile din România nu-și bat joc de viața ta

Cei care iau decizii legate de confortul tău și al comunității ar trebui să știe ce trebuie să facă. Așa zice teoria. Practic, însă, lucrurile nu stau mereu așa, de aceea e nevoie de implicarea cetățenilor sau măcar de reacția acestora, tocmai pentru a le aduce aminte care e rolul lor sau să stabilim care sunt așteptările noastre în ceea ce-i privește. 

„Cum ți-i crești, așa îi ai”, spunea bunica, iar filosofia asta se poate aplica și în relația dintre cetățeni și aleși.  

Democrația funcționează cel mai bine atunci când autoritățile și instituțiile publice își fac treaba, iar cetățenii știu când și cum să dialogheze sau să reacționeze cu cei care decid. Fiecare dintre noi trebuie să cunoască instrumentele legale prin care poate dialoga cu autoritățile, dar și pe cele care pot pune presiune, atunci când e nevoie. Așadar…

Choose your battles!

Sistemul public e destul de complex (și complicat, ce-i drept), iar problemele care ne afectează pe noi, ca indivizi și comunitate, sunt și ele la fel de multe. Nu te hazarda să le rezolvi pe toate. Să fii un cetățean activ nu e un sprint, ci o cursă lungă. Sau un război de uzură, dacă vrei. Înarmează-te cu multă răbdare și alege-ți unul, două domenii față de care manifești un interes real, astfel îți va fi mai ușor să urmărești tot ce se întâmplă. 

De exemplu, dacă ești elev sau student pasionat de administrație, vezi care e treaba cu deciziile consiliului pe educație; dacă te interesează soarta deșeurilor, urmărește care sunt deciziile pe managementul deșeurilor; dacă faci parte din tagma bicicliștilor și dacă suferi și tu din cauza lipsei de piste, fii atent la măsurile care se iau pe urbanism și pe infrastructura pentru bicicliști. Și tot așa. Sunt destule probleme cât să ai de unde alege. 

Legile care sunt de partea ta

Pentru a-ți responsabiliza aleșii și pentru a ști ce așteptări să setezi, ai nevoie, mai întâi de toate, să cunoști legile care sunt de partea ta și cum funcționează administrația. Măcar noțiunile de bază. 

Pentru început, consultă acest ghid făcut de cei de la Forum Apulum despre autoritățile de lângă tine sau intră pe educatiecivica.ro, loc unde vei găsi numeroase infografice făcute de Funky Citizens cu informații despre autoritățile locale și cum funcționează ele. Dacă nu te temi de „legaleză”, mergi direct la sursă și consultă legea. Recomand legislatie.just.ro

Fii șmecher și folosește instrumentele legale la un click distanță 

Când vorbim despre transparența în administrație, ne gândim în special la Legea 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public și Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. 

Prima îți va fi de folos atunci când vrei să afli informații publice pe care fie nu le găsești publicate pe site-ul instituției, fie nu sunt structurate într-o manieră ușor de găsit. Având caracter public, ai dreptul să ceri aceste informații și să le primești în termen de cel mult 30 de zile.

Chiar dacă principiul transparenței e un principiu care cade în sarcina autorității căreia i te adresezi, nu uita să fii și tu la fel de transparent și de bună credință. Semnează cererea, nu o da anonimă, și ai răbdare să ți se răspundă.

Când vine vorba despre această lege, lucrurile pot deveni destul de tensionate între cetățeni și autorități, uneori pe bună dreptate: fie autorități care nu răspund unor astfel de cereri, fie cetățeni care devin un fel de „trolli” pentru autorități. Buna credință încheagă relații de încredere dacă e practicată de ambele părți.

Aici ai un model de cerere pe care poți să-l folosești. Se obișnuiește trimiterea cererilor de informații direct prin e-mail, în corpul acestuia, nu e musai să atașezi documentul. 

De Legea 52/2003 ai nevoie atunci când vine vorba despre dezbaterea unui anumit proiect. Principalul ei rol e acela de a implica cetățenii în luarea deciziilor. Adică ne dă voie nouă cetățenilor să participăm activ: să trimitem observații, să luăm cuvântul, să ne spunem părerea în cadrul ședințelor și dezbaterilor publice. 

Când să folosești aceste legi: cei mai mulți dintre noi, dacă nu avem un job care să ne ceară asta, ne vedem liniștiți de viețile noastre fără a fi nevoie să apelăm la astfel de legi. Și nici n-am pretenția asta, pentru că nu cred că e treaba tuturor să arunce în stânga și-n dreapta cu cereri pe Legea 544 sau să invoce Legea 52. Cu toate astea, cred că vine o vreme în viața fiecăruia când a epuizat toate înjurăturile. 

Fii ca musca-n lapte. Du-te la ședințele consiliilor locale.

Hotărârile consiliilor locale nu se iau în spatele ușilor închise sau, cel puțin, nu asta ar trebui să se întâmple. Accesul la ședințe e liber și oricine poate participa la ele. Uneori, dacă sunt multe persoane interesate, se face înscriere prealabilă. Probabil aduc și ei niște scaune în plus. 

În mod obligatoriu, consiliul local are cel puțin o dată pe lună o ședință. Știu că siteurile autorităților locale nu sunt cele mai user friendly și că navigarea prin ele e o abilitate pe care, după ce ai dobândit-o, mai că ai trece-o în CV. 

Dacă nu găsești anunțul cu privire la ședință pe siteul primăriei, verifică pe pagina de Facebook a instituției sau, dacă nu ți-e peste mână, verifică la avizierul primăriei. Dacă nici așa nu-l găsești, verifică presa locală sau întreabă un consilier.  Go, Sherlock!

Tot ce se discută și se decide în acea ședință va fi trecut într-un proces verbal, care trebuie publicat după cel mult trei zile după ce se încheie ședința. Uneori, găsești înregistrarea ședințelor online, pe siteul instituției.

Transparența nu e neapărat un atu pentru autoritățile publice din România și asta o spun și rapoartele instituțiilor europene, respectiv acest raport al Comisiei Europene cu privire la statul de drept. Tocmai de aceea e necesar să stăm geană pe instituții cât ne e la îndemână, ca aleșii să fie conștienți că ei sunt angajații noștri, nu șefii noștri, și asta vine la pachet cu multă responsabilitate.

De ce să participi la astfel de ședințe: simpla ta prezență poate să aibă un rol important, cu atât mai mult dacă te arăți interesat și iei cuvântul. Autoritățile se vor obișnuit cu vizitatori externi și își vor da seama că cetățenii sunt direct interesați de ceea ce se întâmplă în administrație și de deciziile care se iau. Totodată, practicile deja tradiționale de a nu pune în dezbatere publică acele proiecte de hotărâri vor fi tot mai rare, pentru că autoritățile or să vadă astfel că cetățenii cunosc legea și au așteptarea ca ei să o respecte. 

În ciuda faptului că e o formă de participare democratică a cetățenilor în mecanismul de luare a deciziilor, lucrurile nu stau așa de ușor în practică. Spre exemplu, Asociația Active Watch și CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică au dus o luptă lungă cu administrația Bucureștiului pentru a permite cetățenilor să participe și să ia cuvântul în cadrul ședințelor. 

Bagă-te în seamă la consultările publice

Legea 52/2003 la care am făcut referire reglementează consultările publice despre care vreau să-ți spun câteva vorbe. Ce e important de știut e că fiecare autoritate publică e obligată să afișeze (la avizier, pe site sau în presă) anunțuri cu privire la proiectele de hotărâri, cu 30 de zile înaintea avizării lor. Aici intervine și rolul cetățenilor și al asociațiilor care au la dispoziție zece zile să trimită observații, în scris sau prin e-mail. 

Din păcate, aș zice că legea e destul de neactualizată vremurilor noastre, așa că dă voie doar asociațiilor, nu și grupurilor informale de cetățeni, să solicite organizarea unei dezbateri pe proiectul de lege. Oricum ar fi, e important să știi că ai dreptul să trimiți observații cu privire la proiectele de hotărâri care te interesează (alea care or să se adopte de către consilii).

De ce e important să trimiți observații: de multe ori, aleșii noștri locali nu cunosc îndeaproape implicațiile și efectele reale, din teren, ale unei decizii, fie că nu au expertiză în domeniu, fie că nu sunt ei cei care se confruntă zilnic cu o anumită problemă. E greu să găsești soluții pentru gropile în care tu nu intri niciodată.

Mergi în audiență 

Știi toate lucrurile alea pe care te gândești că ai vrea să i le zici primarului atunci când mergi pe stradă și vezi lucruri care nu-ți convin? Sau toate scenariile alea pe care ți le faci în cap cu privire la un proiect pe care ai vrea să-l vezi implementat în comunitatea ta? Toate lucrurile astea poți să i le spui primarului, consilierului sau președintelui consiliului județean în cadrul unei audiențe. Ei sunt obligați de lege să facă regulat audiențe cu cetățenii.

De asemenea, poți cere să ai o întâlnire față în față și cu reprezentanții instituțiilor aflate în subordinea acestora (Direcția de Sănătate Publică, Inspectoratul Școlar Județean etc.) sau entităților responsabile de servicii publice (spații verzi, salubritate, transport local, apa etc.). Nu uita să fii respectuos, în ciuda tuturor frustrărilor adunate.

Unora dintre căpeteniile noastre votate nici nu le trec prin gând că au obligația de a flutura anunțuri cu decizii, propuneri și dezbateri. Doar flutură panglici când finalizează vreun proiect. Mai ales în perioade electorale. Să-i faci mai comunicativi și mai transparenți cu privire la banii pe care îi cheltuie, propune-le acest ghid realizat de Funky Citizens.

Dacă ești interesat de urbanizare, cei de la Urbanize Hub au realizat acest îndrumar pentru primarii interesați de atragerea investitorilor și a expertizei și de realizarea de parteneriate pentru a dezvolta comunitatea. Ambele ghiduri pot porni ca un punct de plecare în discuțiile cu aleșii locali. 

De ce să faci asta: Audiențele sunt o modalitate importantă prin care cetățenii își pot arăta interesul în mod direct față de comunitate și totodată funcționează ca o modalitate de aducere aminte către aleșii locali cu privire la rolul pe care îl practică: acela de a ne reprezenta. În același timp, mulți aleși locali chiar sunt interesați să afle opinia cetățenilor.

Pune de-o petiție

În funcție de situație, alege instituția care are atribuții în a rezolva respectiva problemă și alege-ți destinatarii: primar, viceprimar, arhitectul șef al orașului și așa mai departe.

În unele orașe, autoritățile au găsit o soluție digitală pentru a transmite astfel de petiții cu ajutorul diverselor aplicații. Spre exemplu, în Alba Iulia problemele orașului pot fi semnalate prin aplicația SmartAlert. Poți verifica dacă există o astfel de aplicație și pentru orașul tău. 

Dacă ai trimis-o printr-o aplicație de mobil, solicitarea poate apărea ca fiind în lucru, rezolvată sau poate fi respinsă. Dacă nu există o soluție pentru a rezolva problema semnalată sau nu există fonduri pentru asta, răspunsul, evident, va fi nefavorabil. Cel puțin știi una și bună. Dacă nu există o astfel de aplicație, rămân variantele clasice: format fizic la registratura destinatarului sau e-mail. Exemple de petiție găsești aici

De ce să faci o petiție: Nu te aștepta ca autoritățile locale să cunoască toate problemele din comunitate. De multe ori le ignoră nu neapărat din rea credință, ci pentru că se prea poate să nu le cunoască. O direcție mai constructivă înspre care să-ți îndrepți nemulțumirea vizavi de o problemă e să le scrii tu direct autorităților cu privire la ea și să le atragi atenția.

Dacă crezi că acea petiție o să se piardă prin maldere de e-mailuri sau foi la registratura instituției, să știi că instituția e obligată să îți răspundă în 30 de zile lucrătoare. Dacă problema e mai complexă, se poate prelungi termenul cu încă 15 zile.

Alis Socea a studiat la Facultatea de Drept din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, e masterandă în „Drept internațional public” și expert în legislație la Funky Citizens.

Editor: Mihai Tița